Writings

EA: Ţestoasa, adică melcul, umblă cu casa-n spinare. Casa pe care şi-a construit-o singură, de unde şi expresia „a-ţi căra casa ca melcul”. EL: Limaxul e rudă cu melcul. Limaxul e un melc fără casă. Iar ţestoasa n-are nimic de-a face cu limaxul. EA: Ei, explică-mi tu, zoologule, de ce n-am eu dreptate. EL: Păi fiindcă… EA: Hai, spune-mi tu ce diferenţe sînt, dacă zici că vezi tu vreo deosebire. EL: Păi fiindcă… Deosebirile… Sigur, există şi apropieri, nu se poate nega. EA: Păi atunci de ce le negi? EL: Deosebirea e că… e că… Adică degeaba-ţi spun eu, fiindcă tot nu eşti de acord, iar eu sînt prea obosit Ţi-am explicat deja, n-are rost s-o iau de la capăt. M-am săturat EA: Nu vrei să-mi explici fiindcă ştii că n-ai dreptate. Nu-mi poţi oferi nici un motiv, pur şi simplu pentru că n-ai nici unul. Dacă ai fi un om de bună-credinţă, ai accepta că ai greşit Dar tu eşti, de cînd te ştiu, un om răuvoitor. EL: Vorbeşti prostii, numai prostii. Poftim: limaxul face parte din… Sau, mai degrabă, melcul…. Iar broasca-ţestoasă, ea… EA: Of, gata, ajunge, taci din gură! Bine-ai face dacă ai tăcea. Nu mai pot să te ascult cum baţi cîmpii. EL: Nici eu nu mai pot să te ascult Nu mai vreau să aud nimic.